Pe hârtie, „integrarea persoanelor din grupuri vulnerabile în industriile creative" sună foarte bine. În devlog, încercăm să povestim și părțile mai puțin instagramabile: diferențele de ritm, lipsa de încredere, problemele de acces la echipamente sau internet. Un jurnal onest include și momentele în care un task aparent simplu – de exemplu, testarea unui nivel – devine dificil pentru cineva care împarte un singur calculator cu alți membri ai familiei.
În același timp, vedem cum, proiect după proiect, aceiași tineri încep să pună întrebări mai specifice, să propună idei mai clare, să își imagineze un „eu" în interiorul industriei, nu doar la marginea ei. Pentru noi, aceste transformări mici – de la „nu știu dacă pot" la „hai să încerc, dar am nevoie de ajutor la X" – sunt la fel de importante ca lansările de jocuri. Devlog‑ul devine, astfel, și jurnal de învățare socială, nu doar tehnică.
